Un proiect parlamentar de modificare a Legii petrolului stipulează aproape triplarea redevențelor pe extracția de țiței și gaze naturale, prin majorarea lor de la nivelul actual de 3,5% - 13,5% din valoarea producției brute, în funcție de cât produce trimestrial fiecare zăcământ, la 10% – 30%, plus indexarea anuală a cotelor de redevență cu rata inflației din anul anterior, propusă deja de Guvern și față de care industria de profil a protestat, avertizând că ar putea demara și litigii.
Acest lucru ar face să explodeze bugetul ANRM. În 2018, statul a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,505 miliarde lei, 5% din aceasta însemnând 75,25 milioane lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de aproape 5 ori față de finanțarea acordată Agenției de către Guvern în 2018 de la bugetul de stat, de 15,37 milioane lei. În primele opt luni din 2019, statul român a încasat din redevențe petroliere 1,115 miliarde lei.
În timp ce mare parte a Americii de Sud se confruntă cu o creștere economică slabă, turbulențe sociale și austeritate, una dintre cele mai mici țări de pe continent este pe cale să înregistreze cel mai rapid avans economic la nivel global.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va anunța oficial săptămâna viitoare reluarea procedurilor de concesionare de către statul român a unor noi perimetre cu zăcăminte de țiței și gaze, a declarat consilierul pe probleme de energie al premierului Viorica Dăncilă, Florin Ciocănelea.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea aproape să-și dubleze numărul total maxim de posturi, de la 126 în prezent la 240, principalul argument fiind că instituția anticipează intensificarea operațiunilor petroliere derulate pe teritoriul României, ceea ce face necesară întărirea capacității administrative a ANRM.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România.
Eliminarea anul trecut a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", a redus rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare aplicate veniturilor obținute din producția de țiței și gaze din România la 13,9%, de la 17,4% în 2016, potrivit unui studiu Deloitte comandat de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Afirmațiile care mai apar în mediul public potrivit cărora producătorii de țiței și gaze din România obțin profituri prea mari și plătesc taxe prea mici constituie "fake news" (știri false), câștigul total al Guvernului român de pe urma industriei de hidrocarburi fiind printre cele mai mari din Europa, a declarat, la Profit Energy.forum, președintele ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Harald Kraft.
Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene - cu circa 15 euro/MWh.
Guvernul a aprobat o notă privind elaborarea unui act normativ pentru "sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale".
Compania petrolieră americană Hunt Oil a decis, luna trecută, să majoreze cu 331,9 milioane lei capitalul social al subsidiarei sale locale, Hunt Oil Company of Romania SRL, care deține din 2010, în parteneriat cu OMV Petrom, drepturile asupra a două concesiuni de hidrocarburi din România, Adjud și Urziceni Est.
O investiție de 1 miliard de euro în sectorul petrolier contribuie cu 3,2 miliarde de euro la Produsul Intern Brut (PIB) și asigură peste 45.000 de locuri de muncă nou create sau menținute în economie, potrivit unui studiu realizat de KPMG la comanda Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
În programul electoral al președintelui Iohannis figura ideea că proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale, precum și autoritățile locale în jurisdicția cărora se derulează astfel de lucrări, ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de petrol, gaze și minerit, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.
Secretarul de stat demisionar declara, în mai, că Guvernul va trimite Parlamentului, în septembrie, un proiect de lege privind modificarea sistemului actual de redevențe petroliere, care va include și un impozit pe profitul din exploatare, precum și deduceri pentru investiții.